Ziua mondială a maladiilor netransmisibile. Afecțiuni cardiovasculare

/ Activitate medicala, Zile mondiale în domeniul sănătății, Ziua mondiala a maladiilor netransmisibile / By

Afecțiunile cardiace, numite comun si boli cardiovasculare, reprezintă un grup de sindroame care afecteazaatat cordul, cat si vasele de sange si care se afla pe prima poziție in topul cauzelor deceselor la nivel mondial. Afla, in cele ce urmeaza, cum se manifesta diversele afecțiuni cardiovasculare, care sunt factorii de risc, cum se pot depista si care sunt mijloacele terapeutice si de prevenție.

Care sunt principalele boli cardiovasculare

Cu toate ca, tinand cont de complexitatea sistemului cardiovascular, patologiile posibile pot parea extrem de numeroase, exista, totusi, cateva mari categorii care sunt des intalnite in practica medicala si in care se incadreaza majoritatea afectiunilor cardiovasculare. Astfel, enumeram:

  • Boala coronariana (cardiaca) ischemica – afecteaza coronarele, vasele care furnizeaza necesarul de oxigen al miocardului, muschiul inimii (ex: infarctul miocardic acut);
  • Bolile cerebrovasculare – afecteaza vasele care furnizeaza creierului necesarul de oxigen (ex: accidentul vascular cerebral);
  • Insuficienta cardiaca (sau congestiva) – afecteazafunctia de pompa a inimii;
  • Cardiopatiile congenitale – reprezintamalformatii ale structurii cordului, prezente inca de la nastere;
  • Boala cardiaca reumatismala – apare in urma infectiei streptococice si afecteaza, printr-un mecanism imun, miocardul si valvele inimii; 
  • Aritmiile – batai anormale ale cordului (ex: tahicardie, bradicardie), cauzate de o transmitere incorecta a impulsului electric; 
  • Bolile periferice ale arterelor si venelor – afecteaza vasele periferice (ex: tromboza venoasa profunda, ischemia acuta a membrelor inferioare);
  • Bolile valvulare – afecteaza valvele cordului (mitrala, tricuspida, aortica, pulmonara); 
  • Infectiile – ex: endocardita infectioasa;
  • Trombembolismul pulmonar – urmare a trombozei venoase profunde, manifestate prin migrarea unui tromb de la nivelul membrelor inferioare la inima si/sau plamani.

Cauze

Cauzele apariției bolilor cardiovasculare sunt în strânsă legătură cu factorii de risc care pot fi considerați:

  • Modificabili – factori care pot fi controlați prin dietă sau tratament, cum ar fi fumatul, obezitatea, dislipidemia, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, statusul socio-ecomonic, nivelul educațional, anxietatea, depresia, stresul prelungit;
  • Nemodificabili: vârsta (odată cu înaintarea în vârstă, vasele devin mai rigide și, prin urmare, mai puțin compliante), sexul (în prima parte a vieții, riscul este mai mare la bărbați, iar după menopauză, femeile ajung la același nivel de risc), ereditatea (riscul crește atunci când o rudă a dezvoltat o formă de boală cardiovasculară înaintea vârstei de 55 de ani la bărbați, respectiv 65 de ani la femei).;

Factorii de risc

Factorii de risc sunt extrem de utili în realizarea unui diagnostic, mai ales pentru evaluarea prognosticului unei afecțiuni cardiovasculare și/sau aprecierea riscului ca aceasta să se dezvolte de-a lungul vieții.

Care sunt simptomele comune

  • Durerea toracica (in piept) si dificultatea in respiratie;
  • Durerea la nivelul spatelui, bratelor, coatelor, umerilor sau maxilarului;
  • Durerile de cap;
  • Edemul membrelor (membre umflate);
  • Palpitatiile;
  • Pulsul accelerat sau diminuat;
  • Oboseala;
  • Ametelile cu/farasenzatie de lesin;
  • Pierderea cunostintei;
  • Febra.

Diagnosticare

În cadrul unui consult medical cardiologic, se va lua un istoric medical complet al pacientului (inclusiv despre membrii familiei) și se va efectua un examen fizic, pentru a putea decela semnele specifice unei boli cardiace. În plus, se vor efectua anumite teste suplimentare, în funcție de suspiciune:

analize de laborator (profilul lipidic – colesterol total, HDL, LDL colesterol, trigliceride, glicemie, creatinină serică; urina pentru glicozurie și proteinurie; teste înalt sensibile- CRP, lipoproteina A, fibrinogen, homocisteina evaluate în cazul unei boli cardiovasculare premature sau a istoricului familial);
electrocardiograma (ECG) – urmărește activitatea electrică a cordului;
monitorul Holter – este un ECG portabil, care urmărește activitatea cordului pe parcursul a 24-72 de ore;
testul ECG de efort;
ecocardiografia – reprezintă o investigație neinvazivă, extrem de utilă în depistarea modificărilor structurale și a funcției de pompă a inimii;
CT și/sau RMN – sunt investigații imagistice cu un grad ridicat de precizie;
cateterizarea – este o investigație invazivă, cu riscuri asociate, însă extrem de utilă datorită multitudinii de informații furnizate (presiunea în fiecare dintre cele patru camere ale inimii, dar și la nivelul vaselor, vizualizarea valvelor și vaselor de sânge).

În plus față de aceste investigații standard, medicul poate opta pentru efectuarea unor teste genetice.

Tratament

Tratamentele sunt adaptate în funcție de patologia și nevoile fiecărei persoane în parte, precum și în funcție de gradul de risc și de prezența altor afecțiuni asociate. La modul general, o schemă terapeutică poate include:

Tratament nefarmacologic (fără intervenție medicală) – se bazează pe schimbarea stilului de viață, în sensul reducerii greutății corporale, adoptarea unei diete mediteraneene bazate pe legume și fibre, combaterea sedentarismului. Renunțarea la fumat și consumul moderat de alcool sunt, de asemenea, necesare;
Tratament farmacologic (medicamentos) – în funcție de capacitatea de reducere a factorilor de risc și de tipul bolii cardiovasculare, se poate opta pentru instituirea unui tratament medicamentos;
Proceduri minim invazive sau invazive – în unele cazuri, intervenția chirurgicală sau alte intervenții minim invazive reprezintă cea mai bună metodă de tratament pentru boala de inimă. Această decizie este calculată în funcție de gradul de risc și de beneficiile aduse.

Prevenirea bolilor cardiovasculare

Nimeni nu poate sti daca va fi afectat la un anumit moment de o boala cardiovasculara. Tot ce poti sa faci este sa iei masuri pentru a reduce riscul de a dezvolta o boala cardiovasculara. Iatacateva sfaturi care te vor ajuta sa ai o viata sanatoasa:

nu fuma;
mentine o greutate optima;
adopta o alimentatie sanatoasa;
fa miscare regulat;
trateaza hipertensiunea arteriala, colesterolul crescut si diabetul;
redu sarea din alimentatie;
consuma fructe si legume proaspete;
limiteaza aportul de grasimi saturate;
redu stresul.

Afectiunile cardiovasculare sunt foarte intalnite, iar pacientii au varste de la cele foarte mici la cele inaintate. Bolile sunt diverse, iar netratarea lor le agraveaza. De multe ori se ajunge la medic prea tarziu. Vestea buna este aceea ca bolile cardiovasculare pot fi prevenite prin respectarea catorva sfaturi.

Medic cardiolog Doina Ambros